Proiecte pe Cheiul Dambovitei

"Ne-a placut tema. Ne-a placut ca putem sa o aplicam pe Bucuresti si sa visam ce s-ar putea intampla. Ce s-ar putea face cu Bucuresti? Am luat zona Dambovitei, pentru ca am observat ca, fata de alte orase care au un curs de apa, Dambovita, in Bucuresti, nu se simte. Am observat ca si de o parte si de alta a Dambovitei, exista zone universitare mari, exista Politehnica, exista Eroilor cu Facultatea de Medicina, vizavi este Opera, Facultatea de Drept, Gradina Botanica, care fiecare are un parc, o zona care se poate deschide catre Dambovita", spune Elena.

S-au gandit cum sa transforme raul Dambovita intr-o coloana vertebrala a orasului, care sa lege spatiile verzi din Capitala si au gandit poduri, treceri pentru pietoni, renuntand astfel la gardurile din jurul multor institutii si locuri.

"In urma studiului pe care l-am facut pentru concurs, a fost relevant ca exista foarte multe functiuni. Nu ar fi nevoie de suplimentarea lor, ma refer la cele de agrement, la parcuri, la terenuri de sport, la spatii verzi, locuri de promenada. Ele exista, dar felul in care sunt blocate, le face sa fie mai putin simtite, mai putin folosite", adauga Andrei.

Pentru concursul organizat de Uniunea Arhitectilor din Romania in 2017, studio ae s-a gandit cum sa revitalizeze zona parcului Operetei, punand in evidenta denivelarea terenului si promenada de pe malul Dambovitei si posibilitatea constructiei unei pasarele de pe care sa se vada Centrul Vechi.

Cum vad doi tineri arhitecti Capitala tarii?

Cand se plimba pe strada, Elena cauta solutii la toate impedimentele pe care le are Capitala si care s-ar putea rezolva usor, fara mari investitii.

"Cand vad o cladire, mereu imi imaginez cum ar arata ea daca ar arata bine, ce s-ar putea face cu ea sau ce s-ar potrivi acolo. Mereu cand vad o cladire si nu imi place cum arata acum, ma gandesc ce s-ar putea face cu ea si ma trezesc visand pe strada: uite, aici ar mai merge un pom, aici o banca. Mi se pare neprietenos orasul, mai ales cand esti pieton. Sunt lucrurile mici care conteaza, de exemplu, trecerile de la semafor, ai borduri si nu ai coborari. Sunt lucruri de bun simt care s-ar putea face. Necesita proiecte, dar investitiile nu ar fi foarte mari si s-ar simti la nivelul utilizatorului, al celor care locuiesc in Bucuresti. Ma gandesc la solutii cand ma plimb prin Bucuresti", spune Elena.

"Pe scurt, Bucuresti are prea multe garduri si prea putine spatii pentru oameni, undeva unde sa poti sa te simti bine, fara sa simti la fiecare pas o interdictie. Acolo nu am voie sa trec, acolo nu am voie sa ma asez sau sa privesc in curtea unei institutii care are o gradina frumoasa. Nu, acolo trebuie sa fie un gard de 3 metri ca sa nu vada nimeni. Lucrurile astea reflecta foarte mult potential si nu ma refer la potential din punctul de vedere al unor dezvoltari imobiliare, poate ca exista si potentialul asta, dar ma refer la potential pentru spatii publice, spatii pentru locuitori, spatii la nivel uman", spune Andrei.

continuarea pe
https://www.wall-street.ro/articol/Companii/239791/elena-si-andrei-stefanescu-fondatori-ai-unui-birou-din-arhitectura-propun-proiecte-pentru-schimbarea-la-fata-a-capitalei.html?fbclid=IwAR2Q0-XjcLXD3Oe9xfc9iVrta2KXmC5IavORaFV-GYrc-Z27k7T2xqwCSuw